La sfârşitul anilor 1960-1970 s-a constatat posibilitatea recondiţionării şi reantrenării pattern-urilor undelor cerebrale, unele dintre studii au început prin antrenamente cu creşterea activităţii alfa cerebrale, pentru creşterea relaxării, în timp ce altele, pornind de la UCLA, s-au focalizat pe epilepsia necontrolată. Acest antrenament al undelor cerebrale este denumit eeg-biofeedback sau neurofeedback. Undele cerebrale apar cu diferite frecvenţe, unele sunt rapide şi altele chiar lente, cu numele clasice ale benzilor EEG: delta, teta, alfa şi beta, fiind măsurate în cicli/secundă sau Hz.
Fiecare dintre noi avem un oarecare procent din aceste unde cerebrale prezente în diferite părţi ale creierului. Undele delta pot apare, de exemplu, când ariile cerebrale se deconectează pentru a se reface, putând fi asociat şi cu dezabilităţile de învăţare. Atunci când o persoană îşi simte mintea înceţoşată, atunci există mai mult delta şi unde lente teta, iar dacă sunt oarecum inatenţi (distraţi) la lucrurile externe şi mintea lor călătoreşte, există mai mult teta. Atunci când cineva este excepţional de tensionat sau anxios, atunci sunt prezente în exces frecvenţe înalte de unde beta. Persoanele cu deficit de atenţie / tulburare de hiperactivitate (ADD/ADHD), cu traumatisme craniene, stroke, epilepsie, cu sindrom de oboseală cronică, cu fibromialgie, au tendinţa de avea exces de unde lente (în principal teta şi uneori exces de alfa). Când cantitatea de unde lente este excesivă şi este prezent în lobul frontal (partea executivă a creierului), devine dificil controlul atenţiei, al comportamentului şi/sau al emoţiilor. Aceste persoane au probleme în general cu concentrarea, memoria, controlul impulsivităţii şi al stărilor afective sau cu hiperactivitatea. Ei nu se pot concentra foarte bine şi au o eficienţă intelectuală diminuată.
|